Eşecul Nabucco a crescut exponenţial importanţa strategică a Nuclearelectrica, aflată la doar câteva săptămâni înainte de listarea la bursă, în contextul strategiei statului român de asigurare a independenţei energetice
Guvernul se află pus în situaţia de a accelera procesul de căutare a unor investitori pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect blocat lipsă de investitori şi de finanţare, pentru a preveni ca economia României să devină dependentă şi de importurile de electricitate, în acelaşi mod în care ţara noastră este dependentă de gazele ruseşti.
Nuclearelectrica produce acum, cu două reactoare de 700 MW, 20% din consumul naţional de energie, în vreme ce importurile de gaze de la intermediarii Gazprom variază între un sfert şi o treime din consum. Diferenţa o constituie faptul că România are în acest moment supracapacitate de producţie în sectorul energiei electrice, însă problema este că regenerabilele şi energia termo sunt mult mai scumpe decât cea nucleară. Aceasta din urmă este cea mai ieftină după cea hidro, cu un cost de producţie situat în jurul a 140 lei/MWh.
Întârziere de trei ani
Aflat în vizită în China, premierul Victor Ponta a anunţat că oficialii China Nuclear Electric vor veni la Bucureşti în această lună pentru a discuta detalii concrete despre construcţia unităţilor de la Cernavodă. „Geopolitic, lucrurile s-au jucat săptămâna trecută“, a spus Ponta, cu referire la eşecul proiectului Nabucco, după ce consorţiul Şah Deniz II a ales să exporte gaze către Europa prin conducta TAP.
El a anunţat că Guvernul va ceda pachetul majoritar acelui investitor care va asigura finanţarea construcţiei reactoarelor 3 şi 4.
În acest moment, statul controlează 84,65% din EnergoNuclear, compania care se ocupă de realizarea investiţiei de la Cernavodă. Ceilalţi acţionari sunt Enel, cu 9,15% d