Filtrele de control împotriva fraudării fondurilor publice au dispărut aproape complet în urma unei legi votate de parlament. Legea prevede eliminarea procedurilor de achiziţii publice pentru companiile cu capital de stat şi regiile autonome şi creşterea pragului de achiziţii publice (la 30.000 de euro) şi lucrări (100.000 de euro) fără licitaţii. O analiză a Institutului pentru Politici Publice arată că miza este de aproximativ 17 miliarde de euro - volumul achiziţiilor publice din România din 2012. Efecte colaterale ale legii: „castrarea“ a două instituţii de control şi verificare, ANRMAP şi CNSC.

Care este miza acestei modificări legislative

Miza relaxării controlului pe piaţa achiziţiilor publice este uriaşă. Volumul pieţei de achiziţii publice din România s-a ridicat, în 2012, la aproximativ 17 miliarde de euro, potrivit unei statistici realizate de Institutul pentru Politici Publice. În perioada 2009-2010, numărul total al firmelor contractante a fost de 20.516. În această perioadă, valoarea totală a contractelor atribuite prin SEAP a fost de 19 miliarde de euro.

Instituţiile-cheie cu rol de verificare şi control sunt UCVAP (unitate în cadrul Ministerului Finanţelor), Curtea de Conturi, ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) şi CNSC (Consiliul Naţional de Contestare a Licitaţiilor). ANRMAP a pierdut dreptul de a contesta în instanţă licitaţiile. Guvernul a anunţat, în repetate rânduri, că intenţionează să desfiinţeze CNSC.

Cum s-a dat drumul achiziţiilor fără control

Miza modificărilor legislative făcute de parlament au fost companiile cu capital de stat şi regiile autonome, adică exact locurile în care se derulează cele mai mari contracte de servicii, bunuri sau lucrări. Cele două tipuri de entităţi nu mai sunt obligate să deruleze proceduri de achiziţii publice,