Averea lăsată prin testament de boierul Cantacuzino-Pașcanu include terenuri, păduri, pășuni, iazuri și imobile. Procesele durează de aproape opt ani, iar Romanul nu a obținut nimic din moștenirea lăsată prin testament de marele latifundiar român. Primarul municipiului Roman este optimist și are încredere în justiție.

Marele om politic Constantin Cantacuzino-Pașcanu (1856 – 1927) și-a lăsat întreaga avere orașului Roman. Proprietățile acestuia se întindeau în județele Neamț și Iași, dar și în București, din care o parte a fost lăsată moștenire orașului Roman. Palatul din centrul orașului Roman s-a numărat printre clădirile donate comunității. Transformată în Școala profesională de fete, clădirea avea să fie demolată pentru a se construi actuala Casă de Cultură din Roman. O soartă fericită a avut Liceul de fete “Sturza-Cantacuzino”, actualul Corp B al Colegiului Național “Roman-Vodă”, care a intrat în patrimoniul comunității încă din timpul vieții boierului Constantin Cantacuzino-Pașcanu.

Dacă regimul comunist a îngropat în uitare acest testament și a dărâmat statuia celui care își lăsa toată averea orașului, în ultimii ani, preocupările autorităților locale pentru punerea în aplicare a testamentului au fost tot mai susținute.

Moștenirea naște dispute între autoritățile din două județe

Testamentul prin care boierul Cantacuzino-Pașcanu lasă toată averea comunității locale este deținut de Primăria Roman. Prin testamentul olograf, scris la 15 ianuarie 1927, la Paris, Constantin Cantacuzino-Pașcanu transmite: “Las doamnei Maria Cantacuzino, soția mea, numită Aldica Pașcanu, venitul întregii mele averi. Nuda proprietate o las comunei Roman”. Este vorba de terenuri, păduri, pășuni, iazuri și imobile: conacul și 480 de hectare de teren din comuna Costișa (județul Neamț), 75 de hectare de pădure în comuna Erbiceni (județul Iași), 430 de hectare de ter