Companiile de stat şi regiile autonome vor putea cheltui mult mai lejer în jur de 18 mld. lei (4 mld. euro), anual, după ce parlamentarii puterii au modificat o ordonanţă a Guvernului care, la rându-i, modifica celebra ordonanţă 34/2006 privind sistemul de achiziţii publice. Prin modificările aduse de parlamentarii puterii peste noapte (PSD, PNL, grupul minorităţilor naţionale), regiile autonome şi companiile naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuie contracte prin licitaţii.
Argumentul parlamentarilor: regiile şi companiile lucrează pe o piaţă concurenţială, iar impunerea regulilor de achiziţii publice le poate bloca activitatea curentă.
Chiar şi cuprinse în lista autorităţilor contractante (obligate deci să facă achiziţii publice), companiile de stat cheltuiau oricum cu multă lejeritate banii, dar exista măcar acest filtru – multe nereguli în regii şi companii au ieşit la iveală după ce s-a văzut preţul umflat la care făceau achiziţii în sistemul de achiziţii publice (SEAP). Acum şi acest filtru dispare.
Piaţa achiziiţiilor publice în România înseamnă în jur 15% din PIB, cu o pondere de 12% în 2009, în timpul crizei, după cum transmitea, la vremea respectivă, ANRMAP (Autoritatea pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice).
Acest lucru înseamnă 18-19 mld. euro anual, o cincime din achiziţii fiind făcute de regiile şi companiile de stat. Dar, arată Violeta Alexandru, director al Institutului pentru Politici Publice (IPP), care se ocupă de mai mai mulţi ani de studiul pieţei achiziţiilor, este foarte dificil să stabileşti care este „piaţa“ achiziţiilor publice pentru că poţi să urmăreşti ce se întâmplă în SEAP, care reprezintă doar o parte a sistemului prin care se fac achiziţii (restul sunt off-line). Dacă datele oficiale arată c