România și Bulgaria ar putea fi ținute să aștepte astfel încât să poată adera la Schengen simultan cu Croația în 2015.

De la bun început, oficialii lituanieni, a căror țară a preluat președinția rotativă a UE pînă la sfârșitul anului, s-au arătat extrem de sceptici față de șansele României și Bulgariei de a adera la spațiul Schengen anul acesta, altfel zis în timpul președinției lituaniene.

S-a precizat limpede că primirea României și Bulgariei în Schengen nu este deloc o prioritate pentru Lituania, după cum nu este o prioritate pentru UE în general. România și Bulgaria sînt supuse în continuare monitorizării funcționării justiției țării lor, în vreme ce nou-venita Croație nu este.

De asemenea, s-a tot subliniat că noul membru Croația este mult mai pregătit pentru UE decât au fost vreodată România și Bulgaria. Se crede chiar că România și Bulgaria ar putea fi ținute să aștepte astfel încât să poată adera la Schengen simultan cu Croația. Croația e prevăzută a intra în spațiul Schengen în 2015.

Dată fiind forma sa în uriaș arc de cerc fragmentat, Croația este țara din UE cu cea mai lungă frontieră externă și asta într-o zonă extrem de sensibilă, Balcanii fiind un important punct de trecere pentru traficul de tot felul, de la droguri pînă la persoane. Croația are astfel de monitorizat o frontieră externă a UE de 1300 de km, mai lungă chiar decât cea a Finlandei, dintre care cei mai dificili sînt cei peste 1000 de km de frontieră cu Bosnia.

La asta se adaugă aproape 1000 km de frontieră marină, altfel zis întreg litoralul adriatic, cu sutele de insule care aparțin, practic toate, Croației.

Așa cum se întâmplă în multe alte domenii, Comisia europeană de la Bruxelles și statele membre nu sînt de acord în chestiunea pregătirii României și Bulgariei pentru Schengen. Comisia, deși continuă să cri