Este povestea tristă a doi burghezi timişoreni de la sfârşitul secoului al XVIII-lea, care au ales să se împuşte pentru că au fost refuzaţi de o „vedetă” locală
Poveştile despre sinucideri în Timişoara de altă dată sunt aproape inexistente. Asta nu pentru că nu ar fi fost destui care şi-au pus capăt zilelor, ci din simplul motiv că necroloagele rămase în arhive nu specificau aceste amănunte. Cum nici presa de scandal nu exista, au rămas poveştile şi legendele duse din vorbă în vorbă.
Una dintre ele se referă la doi burghezi timişoreni la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care erau amatori de bordeluri de lux.
Se ştie că în Timişoara au mai existat numeroase aşa zise case de tolaranţă, pentru clienţii de toate buzunarele. Bordeluri au fost amplasate în cartiere mărginaşe, în cartierele Iosefin şi Fabric, pentru cei cu venituri mai mici, dar şi în centru unde lucrau prostituatele de lux.
"La Două Chei de Aur” a fost una din ele. Se afla în actuala Piaţa Libertăţii, chier în locul unde astăzi există farmacia.
“Era o perioadă în care în Timişoara erau aduşi de la Viena hoţi. Prostituate, săraci. Printre ei se afla şi o tânără prostituată care îşi făcea vecul la celebrul bordel de lux care se afla lângă primăria veche. Tipa era foarte frumoasă, cânta, dansa şi făcea un veritabil show. Pe vremea aia prostituatele aveau maniere şi purtau conversaţii cu clienţii”, a spus istoricul Ioan Haţegan, care a căutat poveşti despre sinucideri celebre în Timişoara.
"La Două Chei de Aur” a fost frecventat de lumea bună din Timişoara. Printre clienţii fideli se aflau reprezentanţii burgheziei locale.
“După regulile institute de Maria Tereza, în imperiu era interzis să mai cânte muzica noaptea după ora 10. Aşa se face că prostituata noastră a şi fost arestată de câteva ori, dar de fiecare dată era elib
