Faptele politice consistente şi faptele istorice sunt ca mişcările pe tabla de şah. O mişcare greşită poate hotărî definitiv soarta meciului, chiar dacă este doar la început. O astfel de faptă politică este tot ceea ce priveşte constituţia: înlocuirea ei sau doar corectarea ei. Constituţia determină soarta unei ţări nu prin forma pe care o dă societăţii, ci prin conţinutul pe care îl emană acea formă.

Dacă vom observa istoric ţările azi dătătoare de ton în lume, vom putea trage o singură concluzie, stabilitatea politică este cea care le-a favorizat. Un buric de ţară care a fost Anglia a ajuns la un moment dat stăpâna lumii, deoarece formula regat parlamentar îi asigura o stabilitate perfectă. SUA au ajuns să domine azi lumea, deoarece de la înfiinţare până azi au avut o stabilitate politică de invidiat. Germania s-a refăcut după război, deoarece stabilitatea politică, prin tradiţie şi firea germanului, i-a permis dezvoltarea. Invers, Italia, care se agită schimbând guvern după guvern, a trăit până în urmă cu nişte decenii în sărăcie, haos şi nesiguranţă. Bunăstarea ulterioară s-a datorat politicii greşite de împrumutare, ajungând în situaţia financiară de azi. Ar fi putut evolua, prin creativitate şi inteligenţă ca Germania, cu toată firea deosebită a italienilor, dacă un sistem politic adecvat i-ar fi asigurat stabilitatea. Românii au scris pagini în istorie atunci când au avut stabilitate printr-un domn deosebit, regalitate etc... Nu forma contează: regalitate, conducător, preşedinte, sau altceva, ci stabilitatea. Dacă vom avea stabilitate, vom ajunge din nou cu fruntea sus printre naţiuni. Dacă nu o vom avea, va fi vai şi amar de urmaşii noştri. Deci problema cea mare a românilor şi a contribuţiei noastre este cine ne poate asigura stabilitatea în viitor, ce formulă de stat şi ce structură a puterii centrale. Este clar că din acest punct de vedere pe fi