Mare noroc pe bacalaureaţii din acest an! Toată atenţia opiniei publice a fost captată de cazul grosier al Liceului „Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti, aşa că în restul ţării (inclusiv al Capitalei) maşinăria Bac-ului a funcţionat impecabil, inclusiv în privinţa micilor coabitări dintre dascăli, părinţi şi elevi.

Mulţi şi-au dat ochii peste cap: Vaaai, ce caută procurorii şi SRI-u’ în şcoală? Săriiiţi, e stat poliţienesc! Pesemne, de anchetarea unui caz de corupţie organizată ar trebui să se ocupe călugării de la Voroneţ, iar înregistrarea discuţiilor penale va cădea în sarcina fetelor de la Căpâlna. Ce mai contează legea, care spune că ancheta o face procurorul, mandatul de ascultare îl dă judecătorul, iar de înregistrări se ocupă SRI-ul?

În afara tradiţionalelor vorbe goale, nimeni n-a adus vreo probă că operaţiunea anti-fraudă de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” s-ar fi clădit pe ceva ilegal. Şi totuşi, ca să glumim un pic, vom constata că oamenii legii nu prea îi au la suflet pe machidoni: după ce l-au înhăţat pe Gigi Becali, cioban aromân contemporan, au arestat şi duhul lui Dimitrie Bolintineanu, poet aromân din secolul XIX! Revenind printre contemporani, vom descoperi la liceul cu pricina o întreagă faună. Capul rețelei de fraudare a Bac-ului era însăşi directoarea, Costica Vărzaru. Unul dintre dascălii care colectau bani de la elevi, pentru tributul datorat membrilor Comisiei de balacaureat, era profesorul de religie, Petre Leonard (Doamne, iartă-mă!). Directoarea Costica îi cerea unei inspectoare şcolare de la Sectorul 5 să nu i-l trimită în Comisia de Bacalaureat pe profesorul Oprea (omul rău), ci pe profesorul Curcan (un sufletist, te înţelegi cu el). “Îi spui că ai vorbit cu mine și că-l vreau pe domnul Curcan, da?”, i se adresa directoarea Costica, imperativ, inspectoarei Iuliana.

Dar, să vezi drăcie, percheziţia efectuată de procur