Ce caută biserica într-o constituție scrisa in secolul 21? Este o ambiție mai veche a Patriarhiei BOR și în același timp o revanșă după ce a eșuat în insistențele sale de a fi declarată prin lege biserică națională.

Biserica Ortodoxa Romana sustine ca mentionarea sa in proiectul noii Constitutii era necesara fiindca este „primul” cult, „cel mai numeros”, „mai extins geografic” si care a avut „o contributie majora in constituirea si modernizarea statului roman”. Cei mai deranjati de aceasta intiietate pe care ar putea sa o primeasca ortodocsii prin chiar legea fundamentala au fost greco-catolicii. Cardinalul Lucian le-a cerut politicienilor din Comisia pentru modificarea Constitutiei sa adauge si cultul greco-catolic alaturi de cel ortodox, in articolul 1 din viitoarea Constitutie. Potrivit acestui articol „Romania recunoaste rolul istoric in constituirea si modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe si al celorlalte culte recunoscute de lege, al Casei Regale si al minoritatilor nationale”.

Biserica Ortodoxa din Romania, care ar vrea sa devina „biserica nationala” se afla intr-un razboi inegal cu greco-catolicii, care nu au reusit inca sa-si recupereze toate lacasele de cult, luate cu japca de stat, dupa instalarea regimului comunist si date ortodocsilor. Cultul greco-catolic a fost interzis in perioada comunista, iar preotii care nu au vrut sa treaca la ortodoxism au facut inchisoare. Din cercetarile facute pina acum de istorici in arhivele fostei securitati, nu a fost descoperit printre delatorii dictaturii nici un preot greco-catolic, dar nu acesta este marele merit al greco-catolicilor. Episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain a introdus pentru prima data in 1737 termenul de „natiune romana”. Si tot greco-catolicii au fost primii de pe actualul teritoriu al Romaniei care au inclocuit scrierea chirilica cu alfabetul latin, dar Cardi