Ieri am ajuns pe strada Ion Basgan din Focşani, de lângă Şcoala nr. 2, care ”taie” Strada Mare a Unirii şi ”iese” în strada Mihai Eminescu. Strada este împărţită în două zone distincte: partea de lângă şcoală, până la ieşirea pe Bulevardul Independenţei, cu blocuri şi porţiunea neasfaltată, din zona cu case.

Partea bună

Strada din zona cu blocuri este peticită, dar circulabilă, sunt mulţi copaci, umbră, grădini în faţa scărilor, cele mai multe îngrijite. Blocuri cu faţade albe, termoizolate, cu flori la geam. La blocul nr. 4, un locatar meşterea la o portiţă din sârmă, de la grădină. S-a oferit imediat să ne poftească în scară, cu o urmă de mândrie în glas. Cum am intrat am observat uşa nouă, proaspăt vopsită cu gri, curăţenia din scară. Pereţii, zugrăviţi în alb, avizierul şi cutiile poştale noi, vopsite tot gri, tablouri pe pereţi, dar şi mici ornamente sclipitoare. Pe un tablouaş, cu ramă din lemn, împodobit cu o fundă pentru cadouri, stă scris pentru aducerea aminte a locatarilor: ”La plecare verificaţi dacă este oprit: apa, gazele naturale, energia electrică”.

În casa scării, suntem invitaţi să luăm loc pe scaunele împletite din răchită şi la o măsuţă, acoperită cu un mileu auriu şi o vază cu flori roz, artificiale, ce-i drept. Totul străluceşte de curăţenie şi e pus la punct şi împodobit, ca într-o casă. Petre şi Veta Dima, locatarii de la parter care au amenajat scara, ne povestesc cu ochii zâmbitori că aceasta este plăcerea lor, la bătrâneţe, să fie curat şi frumos pe scară. ”Am vrut să fie frumos, pentru că place la toată lumea să fie curăţenie. Am izolat termic, am zugrăvit, am vopsit, ne-am preocupat să arate frumos, pentru că place la toată lumea. Banda pe care o vedeţi pe pereţi am adus-o din Italia. Vrem să mai punem mochetă pe jos, să fie totul complet”, ne-a spus doamna Veta.

Din scară, am ieşit în grădină,