București, 3 iulie 2013 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) critică maniera netransparentă practicată de Guvern menită să alimenteze suspiciuni privind favorizarea unor interese de grup concomitent cu ascunderea unor informații de interes public rezultate din procedurile de achiziții derulate de regiile autonome și societățile comerciale cu capital majoritar de stat. A 9-a rundă de modificări asupra legislației privind achizițiile publice din acest an a fost recent adoptată de Parlament conținând prevederi care afectează serios credibilitatea procedurilor de achiziții publice: regiile autonome şi companiile naţionale sunt exceptate de la obligativitatea folosirii prevederilor Ordonanței privind achizițiile, acestea nemaifiind asimilate Autorităților Contractante și urmând să-și elaboreze proceduri interne proprii de contractare a serviciilor/lucărilor. Față de textul adoptat și în contextul criticilor lansate de analiști și jurnaliști, Președintele ANRMAP oferă public câteva explicații care, în loc să lămurească publicul cum că în România există două categorii de regii/companii naționale diferențiate astfel funcție de mai multe criterii inclusiv de natura sursei veniturilor, sporesc confuzia și alimentează suspiciunile legate de încercarea Guvernului de a ascunde modul în care se cheltuie banii la nivelul acestor structuri în general netransparente cu modul în care își cheltuie fondurile. Cerem Președintelui ANRMAP să ofere public lista efectivă a regiilor care se vor supune și a celor care nu se vor supune prevederilor comune efectuării de achiziții publice urmând să își elaboreze norme interne pentru ca opinia publică să înțeleagă exact care este miza. Peste 4 miliarde de Euro anual au achiziționat electronic în fiecare din ultimii 3 ani regiile și companiile naționale din România de unde și interesul public incontestabil de care Guvernul trebuia să țină con