Ministerul Justiţiei va publica la începutul lunii august proiectul Codului insolvenţei, urmând ca în septembrie actul să fie definitivat, în urma propunerilor primite din partea instituţiilor implicate, şi să fie prezentat Guvernului, spre aprobare, şi ulterior Parlamentului. Însă el nu va cuprinde şi „insolvenţa personală“ un proiect faţă de care există reţineri chiar şi din partea FMI.
„Acest proiect de Cod al insolvenţei este parte integrantă a Programului pentru reforma sistemului judiciar şi beneficiază de asistenţa tehnică a unui consorţiu care reuneşte expertiză juridică, dar şi a unui grup de experţi care include judecători, avocaţi, reprezentanţi ai mediului bancar, Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Consiliul Superior al Magistraturii“, a declarat ieri Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, la un seminar pe tema insolvenţelor organizat de BNR.
Oficialul a menţionat că, personal, şi-ar fi dorit ca acest Cod al insolvenţei să includă şi reglementările referitoare la insolvenţa persoanelor fizice.
„Suntem printre puţinele state, cred că Ungaria nu mai are, însă, spre deosebire de România, Fondul Monetar Internaţional a impus Ungariei să adopte o asemenea reglementare, pe când nouă deocamdată ne-a stopat-o“, a spus Moţiu.
În aceeaşi vreme, Alexandru Păunescu, director adjunct al Direcţiei Juridice din BNR, a susţinut că statele care au introdus insolvenţa în cazul persoanelor fizice au făcut-o într-o perioadă de creştere economică, nu pe timp de criză.
Întrucât Ministerul Justiţiei îşi propune ca noul Cod să fie adoptat de Parlament până la sfârşitul anului sau începutul anului viitor, cel mai probabil legea privind insolvenţa persoanelor fizice va fi adoptată separat, urmând ca pe viitor să fie inclusă în Cod.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziar
