Liviu Ioan Stoiciu este unul dintre puţinii români care pot spune că au renunţat la funcţiile politice şi administrative pentru literatură. În 1990, Liviu Ioan Stoiciu a condus judeţul Vrancea pentru câteva luni şi a făcut parte din primul Parlament de după Revoluţie. "Trebuia să venim la Bucureşti periodic toţi cei care conduceam judeţele, iar Parlamentul era aici, în Dealul Patriarhiei. Eu eram îmbolnăvit de Securitate şi refuzam să merg cu maşina pe care o folosise Primul Secretar din judeţ. În fiecare judeţ, conducerea moştenise de pe vremea comunismului câte un Renault pentru deplasări de felul ăsta. Pentru că eu preferam să vin la Bucureşti cu o Dacie pe care nu o cunoştea nimeni, ne opreau în fiecare judeţ să ne verifice, pentru că nu recunoşteau maşina. Puterea se schimbase, dar structurile în poliţie, SRI erau aceleaşi şi ne opreau pentru că nu recunoşteau maşina. Şoferul s-a rugat de mine să luăm Renault-ul pentru că e o maşină pe care o ştiu toţi şi nu o să mai fim opriţi. În cele trei luni, cât am condus judeţul, n-a avut când să mă intereseze literatura".
Cartierul
Dealul Patriarhiei este legat de întorsăturile neaşteptate din viaţa politică a Bucureştiului, aici fiind ales Alexandru Ioan Cuza domn al Valahiei şi al Moldovei unite sub numele de România în 1859. Doar trei ani mai târziu, sub clopotniţa care poate fi văzută şi acum, a fost împuşcat mortal Primul Ministru Barbu Catargiu.
"De această zonă mi-a fost legată şi perioada studenţiei, când locuiam jos, în spatele dealului, dar şi cea de după ’90, când m-am stabilit în Bucureşti", ne povesteşte Liviu Ioan Stoiciu în timp ce ne arată celebra scară unde Uniunea Scriitorilor condusă de Mircea Dinescu a împărţit apartamente. "Mulţi dintre cei care au plecat de aici au murit tragic. Unii s-au sinucis, alţii au băut mai mult decât de obice
