De-abia ajuns la forma finală şi supus dezbaterii publice, noul proiect de Constituţie, elaborat de Comisia parlamentară condusă de preşedintele Senatului, văd că încasează, la greu, lovitură după lovitură: ironii usturătoare, gingăşii maliţioase vizavi de priceperea... constituţională a şefului Comisiei şi a celorlaţi legişti din subordine, obiecţii academic argumentate, comentarii critice. Cei mai înverşunaţi împotriva proiectului sunt emulii, fanii şi partizanii băsismului nepieritor, profund democratic şi curat constituţional, din Legislativ şi din presa ultra... progresistă arondată Palatului Cotroceni. Potrivit acestora, textul Legii fundamentale, în variantă USL, e o făcătură „pe picior”, chiar mai rea decât Constituţia lui Adrian Năstase. Acea Constituţie, de ale cărei beneficii şi delicii se bucură din plin, astăzi, vaporeanul, după unii, cel mai mare şi tare politician al României postdecembriste. „Constituţia lui Crin” e luată în furcile caudine şi de către Consiliul Legislativ. Luni, 1 iulie a.c., acest for consultativ a avizat favorabil sus-pomenitul proiect, dar a făcut „şi o serie de observaţii de fond”, zicând că documentul e prea încărcat şi pe alocuri incoerent. Profesorii de drept constituţional, Radu Carp şi Ştefan Deaconu, membri ai Consiliului, consideră că Legea fundamentală în redactarea Comisiei parlamentare cuprinde o serie de inadvertenţe. Principalele obiecţii vizează separaţia puterilor în stat, chemările la audieri în faţa parlamentului, poziţia supremă acordată (de proiectul de revizuire) parlamentului. Consiliul susţine că şeful statului este parte a puterii executive, ca şi premierul, şi nu poate pierde acest statut. La desemnarea premierului, preşedintele are rol mecanic”.

Cum a ajuns comisia de revizuire să introducă în text aceste amendamente? Ele sunt o reacţie la derapajele şi abuzurile comise de-a lungul celor d