Cînd unii îl considerau la un singur pas de finalul carierei, iar alții chiar îi sugerau lui Pițurcă să renunțe definitiv la serviciile lui obosite, Răzvan Raț a dat lovitura pe neașteptate. Cu puține zile înainte de a împlini 32 de ani, sărbătoriți pe 26 mai, a bătut palma cu West Ham United, formație înființată în 1895 și a cărei arenă, Boleyn Ground, e situată, umor tipic englezesc!, în zona de est a Londrei! Destui au comentat ironic plecarea lui Răzvan de la Donețk, notînd că Șahtior, la care a jucat un deceniu, se distrează în fotbalul ucrainean, în vreme ce WHU a terminat ultima ediție de Premiership gîfîind și abia pe locul 10!
Atît că, replica n-a întîrziat, clasarea la jumătatea ierarhiei insulare reprezintă uneori mai mult decît o performanță obținută în răsăritul Europei. Ca dovadă, haideți să ne reamintim, sau să aflăm, că West Ham United a oferit 3 titulari “naționalei” Angliei încoronate campioană mondială pe Wembley în 1966, pe căpitanul Bobby Moore, pe Geoff Hurst și pe Martin Peters. De-a lungul timpului, au mai purtat culorile “ciocănarilor” Trevor Brooking și Paul Ince, Rio Ferdinand și Joe Cole, Carlos Tevez și Paolo di Canio, Scott Parker și Jermain Defoe, cu adevărat o distribuție de gală, răsunătoare. În consecință, Raț chiar poate fi mîndru că managerul Sam Allardyce a pus ochii pe el și a insistat să-l transfere pentru 2 ani, dar cu drept de prelungire, contra sumei de 1,5 milioane de euro pe sezon.
Interviul acordat lui Edi Apostol la Londra, găzduit în ediția tipărită a Gazetei de luni, 1 iulie, l-a prezentat pe noul fundaș stînga al lui WHU ca o oglindă. L-a surprins modest și reținut, măsurat în gesturi și în vorbe. Înainte de orice, o antivedetă care și-a propus “să-mi văd de viața mea, să ne fie bine mie și familiei. Altceva nu mă privește”. Ce pare să fie egoism e mai degrabă caracter.
Așa și-a făurit, trăgînd din