Unele cheltuieli pentru investiţii în sectoare precum transport, energie şi alte tipuri de infrastuctură, cofinanţate cu fonduri UE, ar putea să nu fie incluse în calculul deficitului bugetar pentru anii 2013 şi 2014, în cazul unor state UE, printre care şi România.
Comisia Europeană (CE) ar putea permite unor state membre, în urma unor analize individuale, o flexibilitate mai mare în privinţa ţintelor bugetare, astfel încât să poată majora cheltuielile pentru proiecte de infrastructură cu cofinanţare UE şi impact economic puternic, declarat, miercuri, preşedintele CE, Jose Barroso.
De relaxarea regulilor de disciplină fiscală ar putea beneficia ţările membre din Europa de Est, precum România, cu deficite bugetare şi îndatorare sub limitele acceptate la nivel european, notează Reuters.
"Pentru ţările cu un nivel ridicat de îndatorare, programul nu va avea o utilitate prea mare pe termen scurt", a declarat un oficial UE pentru cotidianul Financial Times, adăugând că se aşteaptă ca principalii beneficiari să fie cele trei state baltice, România şi Bulgaria.
Planul a fost susţinut puternic de Italia şi Franţa, pentru a contracara politica de austeritate fiscală promovată în UE de Germania.
"Trebuie să promovăm posibilităţi de investiţie şi creştere, în conformitate cu Pactul de Stabilitate şi Creştere. Comisia a analizat posibilitatea de a facilita programe de investiţii publice nerecurente cu impact dovedit asupra sustenabilităţii finanţelor publice, derulate de statele membre în contextul evaluării Programelor de Stabilitate şi Convergenţă. La evaluarea bugetelor naţionale pentru 2013 şi 2014, vom lua pe baze individuale în calcul - din nou, în deplină conformitate cu Pactul de Stabilitate şi Creştere - permiterea unor deviaţii temporare de la ţinta de deficit structural către obiectivele pe termen mediu stabilite în recomandările transm
