După ce a constatat că sistemul bancar poate pierde 1,1 miliarde de euro din denunţarea tuturor clauzele abuzive, iar prevederea care stipula sancţionarea acestora a tot fost amânată, Banca Naţională a României (BNR) nu vede cu ochi buni nici insolvenţa persoanelor fizice.
Alexandru Păunescu, director adjunct al Direcţiei Juridice din banca centrală, argumentează că statele care au introdus insolvenţa persoanelor fizice au făcut-o în perioade de creştere economică, nu pe timp de criză.
Situaţie „sensibilă” pentru „spectrul” financiar şi consumatori
„O altă problemă este cea a fidejusorilor care garantează creditele persoanelor juridice într-un procent foarte mare pe piaţa românească bancară. O alta este cum ar putea fi executate aceste garanţii în caz de insolvenţă a garantului. În opinia mea, reglementarea acestei instituţii, cel puţin pentru moment, nu se impune şi nu este oportună din motive legate de contextul financiar actual. Criza financiară încă dăinuie şi situaţia financiară a consumatorului şi a întregului spectru financiar este sensibilă”, a afirmat Păunescu.
Autorităţile române s-au angajat în faţa FMI şi CE să nu adopte legea insolvenţei personale. Aplicarea sa a fost, însă, impusă Ungariei. În România, Fondul a avut o atitudine opusă.
Fără televizor, cablu, calculator şi concedii
Păunescu a adus în discuţie şi o serie de dezavantaje. Unul dintre cele mai importante elemente ale dreptului european privind insolvenţa persoanelor fizice se referă la întocmirea planului de plată a creanţelor, care poate dura până la cinci ani, iar sumele din plan pot fi purtătoare de dobânzi. De asemenea, pentru a putea respecta planul, toate veniturile debitorului sunt afectate, cu excepţia costurilor de întreţinere a familiei, care sunt calculate pentru a asigura un nivel minim de trai. Tot în acest plan vor