Infractorii din mediul cibernetic vor primi pedepse mai drastice în UE, conform noilor reguli adoptate de Parlament
astăzi. Proiectul de directivă, agreat deja informal cu statele membre, are ca obiectiv facilitarea măsurilor de prevenire şi creştere a cooperării între poliţie şi sistemele judiciare. În situaţia unui atac cibernetic, statele membre UE vor fi obligate să răspundă cererilor urgente de ajutor, în termen de opt ore.
Proiectul de directivă cere statelor UE să stabilească pedeapsa maximă la nu mai puţin de doi ani pentru infracţiuni de accesare sau interferenţă ilegală cu sistemele de informaţii, de interferenţă ilegală cu datele, de interceptare ilegală a comunicaţiilor sau de producere sau vânzare intenţionată de instrumente care să ajute la comiterea acestor infracţiuni. Cazurile "minore" sunt excluse, însă depinde de fiecare stat să stabilească ce reprezintă un caz "minor".
Textul stabileşte o pedeapsă de cel puţin trei ani de închisoare pentru utilizarea botneturilor, adică implementarea unui control la distanţă asupra unui număr semnificativ de computere prin infectarea lor cu softuri.
Atacurile împotriva "infrastructurii critice", cum ar fi centralele energetice, reţelele de transport şi reţelele guvernamentale, pot fi sancţionate cu pedepse de până la cinci ani de închisoare, la fel ca şi atacurile comise de organizaţii criminale sau care au consecinţe grave.
Punctele de contact identificate în statele membre vor fi obligate să răspundă în termen de opt ore la cererile urgente de ajutor în cazul unor atacuri cibernetice, astfel încât cooperarea forţelor de poliţie să fie mai eficientă.
Persoanele juridice, cum ar fi companiile, vor fi răspunzătoare pentru infracţiunile comise în beneficiul lor (de exemplu, pentru angajarea unui hacker care să obţină acces la bazele de date ale unui competitor). Pedepsele pot incl
