În România pasiunea pentru fotbal nu are limite. Scandările fanatice ale suporterilor se pierd în umbra unui secol de fotbal, de lacrimi, bucurie şi istorie scrisă despre balonul rotund.

Dacă în marile oraşe ale ţării au fost fondate echipe de către marile compani şi instituţii de stat cu finanţări şi influenţă deloc de neglijat, la Botoşani pasiunea pentru fotbal a ţinut loc şi de foame şi de finanţare şi de echipament sau influenţă. O mână de muncitori din uzinele ”Epocii de Aur”, măcinaţi de microbul sportului cu balonul rotund au întemeiat alături de o mână de suporteri înfocaţi o echipă care a ajuns să facă istorie în nordul Moldovei.

Când iubirea pentru fotbal nu are limite

Începuturile fotbalului la Botoşani se leagă de anul 1937, atunci când o echipă numită Venus a avut o participare de doar un an în seria a doua a ligii de est, Divizia C. După un singur sezon, în care s-a plasat pe locul al VI lea, echipa Venus dispare din peisajul fotbalistic botoşănean. Adevărata aventură a fotbalului botoşănean a început însă în anul 1957.

Când sirenele fabricilor de textile sunau ieşirea din tură, câţiva muncitori sfidând oboseala sau turele de noapte se adunau pe ”o toloacă”, cum îi spun botoşănenii, adică o bucată de teren viran şi se dedicau pasiunii lor. Deşi abia făceau rost de echipamente, textiliştii botoşăneni în uralele microbiştilor adunaţi la marginea câmpului marcat cu var, au reuşit o promovare istorică în liga a treia sub numele de ”Textila Botoşani”. Era epoca fotbalului romantic, iar pasiunea ţinea de foame şi de odihnă.

Extenuaţi după orele de muncă în fabrici, textiliştii au driblat lipsurile şi au reuşit cu mici sincope să se menţină în Divizia C. Locul 9 în ediţia de campionat din 1963-1964 şi locul 8 în 1964-1965. Pasiunea muncitorilor a învins sistemul, lipsa de echipament şi orele grele de