Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final.

Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Egiptenii speră că da. Preşedintele islamist Mohamed Morsi a fost înlăturat cu forţa de la putere, după ce a refuzat să dea curs solicitărilor repetate din partea poporului, a opoziţiei şi a armatei de a renunţa la fotoliu şi de a permite organizarea de alegeri anticipate. Armata a preluat puterea şi a suspendat Constituţia, amplu contestată.

Aşa s-a terminat mandatul primului preşedinte egiptean ales liber, după numai un an şi câteva zile de când şi-a preluat funcţia. În locul său a fost desemnat interimar Adly Mansour, un judecător anonim care, în urmă cu doar câteva săptămâni, fusese desemnat şi preşedinte al Curţii Constituţionale a Egiptului. El va rămâne la putere până la alegerile anticipate, programate peste şase luni.

DEMOCRAŢIE, DAR FĂRĂ FRĂŢIE

Planul de tranziţie şi organizarea alegerilor vor rămâne însă în mâinile armatei conduse de generalul Abdul Fattah al-Sisi, considerat păpuşarul din umbră al evenimentelor care au dus la căderea regimului islamist al Frăţiei Musulmane. Gruparea politică a funcţionat clandestin în timpul preşedintelui Hosni Mubarak şi a fost propulsată la putere într-un val de simpatie după Primăvara Arabă. Pe fondul gradului ridicat de popularitate, Frăţia a bifat victorie după victorie, ajungând în scurt timp să deţină puterea pe toate palierele instituţionale.

Egiptenii au devenit însă tot mai nemulţumiţi de politicile Frăţiei de la începutul acestui an, în contextul negocierilor privind noua Constituţie, pe care partidul a încercat s-o redacteze având la bază legea sharia a musulmanilor. Nemulţumirile sociale au fost amplificate şi de problemele economice ale ţării.

@N_