Nu publicăm versuri și cu atît mai puțin epigrame, dar nu e o lege care să ne interzică să vorbim despre ele atunci cînd merită. Ioan Petru Gârda e un ardelean atipic, adică are umor. În loc să mănînce slană, să zică "no" și să se plîngă de unguri, el scrie epigrame.
Recent le-a adunat sub titlul Modus ridendi și sînt martori care susțin că volumul poate face să zîmbească chiar un locuitor din sud. Gârda e subtil, inteligent, are nerv și două facultăți, între care se remarcă facultatea de judecare, o raritate în orașul lui Funar. Sigur, epigrama pare un gen minor, care tentează versificatorii pedofili, dar Ioan Petru Gârda o tratează cu atenție și respect, ca un frate mai mare și mai înțelept. Păstorel, Topîrceanu sau Cincinat Pavelescu ar zice că meșteșugul lor e pe mîini bune. Pentru cei care consideră că patru versuri înseamnă prea mult de citit, sînt și poze. Cartea e ilustrată de caricaturistul Costel Patrașcan și se află la vînzare în librării.
Nu publicăm versuri și cu atît mai puțin epigrame, dar nu e o lege care să ne interzică să vorbim despre ele atunci cînd merită. Ioan Petru Gârda e un ardelean atipic, adică are umor. În loc să mănînce slană, să zică "no" și să se plîngă de unguri, el scrie epigrame.
Recent le-a adunat sub titlul Modus ridendi și sînt martori care susțin că volumul poate face să zîmbească chiar un locuitor din sud. Gârda e subtil, inteligent, are nerv și două facultăți, între care se remarcă facultatea de judecare, o raritate în orașul lui Funar. Sigur, epigrama pare un gen minor, care tentează versificatorii pedofili, dar Ioan Petru Gârda o tratează cu atenție și respect, ca un frate mai mare și mai înțelept. Păstorel, Topîrceanu sau Cincinat Pavelescu ar zice că meșteșugul lor e pe mîini bune. Pentru cei care consideră că patru versuri înseamnă prea mult de citit, sînt și poze. Cartea e ilustrată de carica
