De ce/la ce ne trebuie TVR? Întrebarea a revenit obsesiv în mai toate discuţiile (avizate) pe care le-am purtat în ultima vreme şi, mai ales, la AraDocs, un colocviu despre televiziunea publică şi producţiile independente, organizat la începutul acestei săptămîni de DocuMentor, asociaţia lui Florin Iepan. Răspunsul la întrebare e destul de simplu, dar merită argumentat în mod serios.

Motivul pentru care argumentele sînt necesare e că TVR e departe de a fi simpatic pentru – sau iubit de – publicul românesc. Telespectatorul român e agasat de faptul că e obligat să dea 4 lei pe lună (sau 11 euro pe an) pentru un post care nu-i oferă nici un fel de satisfacţii, ba chiar e politizat şi în cădere de rating încă dinaintea ratingurilor şi a people meter-elor. E drept, britanicul dă 175 de euro pe an pentru BBC, iar neamţul – 216 de euro – şi telespectatorii din aceste ţări sînt mîndri să cheltuiască aceşti bani. Dar, e clar, nu e cazul nostru.

DE ACELASI AUTOR Ce-a căutat sultanul la protest Litere şi timp Nouă criterii de judecat presa Cazul Alexandrescu şi banii din spatele lui Pentru consumatorul autohton de televiziune, lucrurile arată atît de rău în materie de TVR, încît idei ca desfiinţarea şi reînfiinţarea acesteia – sau apariţia unei a doua televiziuni publice, ca în ţările numite mai sus – au circulat inclusiv la modul serios. Privarea TVR de taxă a fost o temă populistă aruncată în piaţă de politicieni, iar renunţarea la abonamente ar fi ceva apropiat de desfiinţare. Între timp, guvernul grec a desfiinţat, pur şi simplu, ERT, radioteleviziunea din această ţară, din motivul unei risipe de 300 de milioane de euro pe an. Angajaţii ERT s-au mobilizat şi au continuat să emită benevol, lucru pe care îl făceau şi luni, cînd scriam aceste rînduri, deşi guvernul trimisese poliţia să oprească un emiţător de pe muntele Hymettus, cu trei săptămîni înainte. Va