Franţa, comentează Le Monde, nu a reacţionat decât slăbuţ la ultimele dezvăluiri făcute pe tema supravegherii comunicaţiilor mondiale de către americani, în cadrul programului PRISM, al Statelor Unite.

“Dacă Franţa n-a reacţionat decât aşa, este, poate, pentru că ea utilizează procedee similare”, scrie Le Monde, care a realizat o achetă pe această temă.

Pe şest, la subsol, stocăm date

Cotidianul francez dezvăluie că Direcţia Generală a Securităţii Externe (DGSE) deţine, în subsolurile sale, computere gigantice ale căror funcţii sunt de stocare a tuturor semnalelor electromagnetice emise de computerele sau de telefoanele din Franţa, ca şi fluxurile dintre francezi şi străinătate. Toate comunicaţiile francezilor sunt spionate. Aceste date sunt ulterior puse la dispoziţia principalelor organe ale sistemului de informaţii francez, fără niciun control, scrie sursa citată.

Un PRISM a la francaise!

Una peste alta, Franţa dispune, ca şi SUA cu sistemul lor PRISM, de un dispozitiv de spionaj la scară mare destinat telecomunicaţiilor. Oamenii politici ştiu asta, dar acest Big Brother francez este secret pentru restul lumii. Şi mai ales scapă oricărui control, scrie Le Monde.

Ca şi în cazul americanilor, ceea ce caută serviciile secrete sunt metadatele: nu conţinutul mesajelor, ci numărul, destinatarii. Scopul este de a se şti cine vorbeşte cu cine, pentru a reconstitui legăturile între ţinte, a identifica “celulele”. DGSE colectează astfel date despre conversaţii telefonice ale milioanelor de abonaţi, emailurilor, sms-urilor, faxurilor, şi a oricărei activităţi pe Internet, care trece prin Google, Facebook, Microsoft, Apple, Yahoo.

Oricine poate fi spionat, oricând

 “Dispozitivul este preţios pentru lupta contra terorismului. Dar el permite spionarea oricui, oricând”, scrie Le Monde.

Supercomputerul din subsolul D