UPDATE (4 iulie) Armata egipteană l-a înlăturat de la putere pe preşedintele Mohamed Morsi. Acesta a denunţat o „lovitură de stat“. Şeful Armatei a informat că a fost suspendată Constituţia şi se vor organiza alegeri anticipate. Preşedintele provizoriu al Egiptului este Adly Mansour, preşedintele Curţii Constituţionale. La un an de la plecarea preşedintelui Hosni Mubarak de la conducerea Egip­tului, situaţia este departe de a se fi îmbunătăţit. Recen­tele evenimente, deja cu violenţe stradale, au angrenat sute de mii de manifestanţi pe străzile din Cairo şi din celelalte oraşe importante ale Egiptu­lui. Piaţa Tahrir este din nou în centrul atenţiei opiniei publice internaţionale ca principal punct de coagulare a aspiraţiilor noilor valuri de manifestanţi. Pe lîngă partidele politice de opoziţie, de această dată sînt în stradă zeci de mii de tineri şi femei. Multe femei şi mulţi copii. Ce se cere? Demisia preşedintelui islamist Mohamed Morsi şi alegeri anticipate. „Pîine, libertate şi dreptate socială“ este deviza noilor valuri de demonstranţi. De ce? În primul rînd, pentru că degradarea condiţiilor de trai s-a accentuat, depăşind limita suportabilului. Alte cauze ar fi corupţia endemică şi scăderea dramatică a numărului de turişti. Căderea regimului autoritar al lui Hosni Mubarak nu a dus la instaurarea unui regim cu adevărat democratic şi la îmbunătăţirea vieţii din Egipt. Mare importator de grîu şi alimente (70% provin din import), Egiptul s-a confruntat cu mari probleme economice şi financiare, tocmai prin devalorizarea monedei naţionale şi creşterea galopantă a preţurilor la alimente şi combustibili. FMI a introdus anul trecut şi în Egipt un program de austeritate. Care, departe de a da roade, a contribuit la înrăutăţirea situaţiei. Ajutorul de 1,5 miliarde de dolari pe care îl primea anual Egiptul de la Statele Unite a fost suspendat odată cu căderea reg