Preşedintele islamist Mohamed Morsi, înlăturat de la putere de militari, a fost transferat joi la Ministerul Apărării, unde este deţinut singur şi „în mod preventiv”, iar echipa sa era deţinută într-o clădire militară. Mai multe mandate de arestare – circa 300 - au fost emise contra responsabililor Frăţiei Musulmane în timp ce opoziţia, prin intermediul Frontului de Salvare Naţională, FSN, s-a pronunţat contra excluderii partidelor politice revendicate din islam. Frăţia Musulmană reprezintă un sfert din populaţia egipteană, iar excluderea lor nu poate decât să agraveze criza. Şeful armatei, generalul al-Sissi, noul om-forte al Egiptului, a promis că armata „va rămâne departe de politică” şi a detaliat, alături de şefii religioşi ai ţării şi de reprezentantul opoziţiei, Mohamed ElBaradei, o „foaie de drum” care, potrivit acestuia din urmă, „răspunde revendicărilor poporului”. Încă de miercuri seară, armata egipteană a anunţat că a transferat puterea politică preşedintelui Consiliului Constituţional, Adly Mansour, până la scrutinul prezidenţial şi joi dimineaţă acesta a depus jurământul ca preşedinte interimar al ţării. Totul deschide calea unei tranziţii delicate.

„Revoluţie, nu lovitură de stat”

Reticenţele guvernelor străine, în special occidentale, de a califica evenimentele din Egipt drept o lovitură de stat reflectă ambiguitatea situaţiei. Frăţia Musulmană, care a recuperat revoluţia după căderea lui Hosni Mubarak şi singura forţă politică organizată, a câştigat primele alegeri democratice în urmă cu un an, dar a dovedit incapacitatea de a guverna. Confreria islamistă a condus Egiptul monopolizând puterea, atacând adversarii politici şi a strâns legăturile cu islamiştii radicali. Morsi şi echipa sa nu au abordat nici una dintre măsurile prioritare şi esenţiale progresului economic şi social al ţării. Cu o economie în cădere liberă şi marcată de ins