Se numeşte autoconsum şi îi e dedicată principala activitate economică din satele româneşti: agricultura de subzistenţă. Două treimi din exploataţiile agricole româneşti produc numai pentru propriul consum, în vreme ce în Ungaria procentajul scade sub jumătate, iar în Polonia ajunge la o treime. Asta le permite ungurilor şi polonezilor să susţină că agricultura lor e conectată la economia de piaţă, pentru că produsele agroalimentare sunt destinate în principal comercializării, nu autoconsumului.

Dar mai importante decât aceste consideraţii sunt calculele privind autoconsumul. În prima parte a anilor 2000, acesta contribuia, alături de economia subterană, cam la o treime din creşterea PIB. Totuşi românii nu se hrănesc cu PIB, ci cu pâine, carne, lapte, ouă. Cât din acestea provin din propria producţie? Deducând cumpărările de produse alimentare de bază din totalul consumului, rezultă că autoconsumul a reprezentat în 2012 următoarele procentaje din totalul produselor consumate de gospodările rurale: pâine - 14,68%, mălai - 74,57%, făină - 25,62%, carne - 46,34%, lapte – 56,65%, brânzeturi – 52,31%, ouă - 82,15%, fructe -44,25%, legume – 60,2%, băuturi alcoolice - 54,69%. 

Dar, paradoxal, autoconsumul e mare şi la oraş. Astfel, 6,5% din cantitatea de pâine, 41% din cea de mălai, 13-18% din cea de carne, lapte, brânză şi fructe, un sfert din cea de legume, ouă şi făină, şi o treime din băuturile alcoolice consumate sunt produse în propria gospodărie urbană.

Ce să înţelegem, că oamenii cresc găini în balcoane, porci în boxe, vaci în garaje, acolo unde au şi un alambic de ţuică? Nu, nicidecum. Aţi traversat vreodată cu maşina comune mai răsărite şi la un moment dat v-a surprins un indicator pe care scria că de fapt treceţi printr-un oraş? Ei bine, din 320 de oraşe câte are România, mai bine de 50 sunt comunele ridicate la rangul de urbe dup