Au trecut zece ani de la semnarea Tratatului politic de bază între România şi Federaţia Rusă, când preşedintele de atunci al României, Ion Iliescu, s-a dus la Moscova să îşi pună numele pe document. În tratatul semnat în 2003 nu există nici o menţiune despre tezaurul românesc sau despre Basarabia şi Pactul Ribbentrop-Molotov, despre care s-a hotărât că vor face obiectul discuţiilor unei comisii bilaterale de experţi care să analizeze documentele existente privind situaţia tezaurului depozitat la Moscova. Comisia nu a apucat să funcţioneze.

Cu ocazia împlinirii celor zece ani, ministrul Corlăţean a avut un schimb de scrisori cu omologul său rus, Serghei Lavrov, prin intermediul ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg Malghinov, în care au vorbit despre importanţa tratatului pentru relaţiile celor două ţări.

Convenţiile Titulescu-Litvinov

Acesta din urmă a participat la Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu secretarul de stat Bogdan Aurescu, la aniversarea a 80 de ani de la semnarea, pe 3 şi 4 iulie 1933, a convenţiilor privind definirea agresiunii iniţiate de Nicolae Titulescu şi Maxim Litvinov, şefii diplomaţiilor celor două ţări din acea perioadă.

Malghinov a declarat, joi, că în construirea relaţiei bilaterale cu România, linia călăuzitoare ar trebui să fie căutarea punctelor comune, dincolo de existenţa unor dificultăţi şi contradicţii.

ONU a preluat definiţia

„Am găsit scrisorile schimbate între Litvinov şi primul reprezentant diplomatic al URSS aici, la Bucureşti, Ostrovski. Ei discutau cum să dezvolte pe mai departe relaţiile cu România şi spuneau că, în ciuda problemelor existente, trebuie căutată întărirea relaţiei şi găsite acele posibilităţi care să ajute în acest sens, să nu fie lăsate problemele dificile să blocheze relaţia“, a afirmat ambasadorul Malghinov. Atât ambasadorul rus, cât şi secretarul de stat