Termenul de întîlnire la vîrf (sau la nivel înalt) se utilizează, de regulă, în acele dialoguri pe care le au şefii de stat, capetele încoronate sau înalţii prelaţi ai diferitelor religii. Am folosit acest termen în cazul a doi „principi“ ai artei plastice, cuprinşi de febra constructivismului: Erich Buchholz şi Max Herman Maxy. Sîmbătă, 14 iunie 2013, s-a deschis la Museum für Konkrete Kunst, din oraşul german Iugolstadt, o expoziţie retrospectivă Erich Buchholz. Iugolstadt este o localitate cu circa 100.000 de cetăţeni, situată în Bavaria. Ca şi în cazul altor oraşe germane cu acelaşi număr de locuitori, Iugolstadt se află sub dominaţia unui colos tehnologic: Audi, ceea ce nu împiedică oraşul să aibă şi o certă valoare culturală.
În prezenta expoziţie dedicată constructivistului german Erich Buchholz (1891-1972), există şi un tablou al compatriotului nostru Max Herman Maxy (1895-1971), ca o adevărată prelungire a întîlnirii care avut loc anul trecut, la expoziţia centenarului Der Sturm, de la Wupperthal, unde cei doi închideau, pe pereţi alăturaţi, marea desfăşurare avangardistă, care se deschidea cu un tablou al unui alt compatriot de-al nostru: Arthur Segal.
Maxy i-a fost elev lui Buchholz şi s-au cunoscut prin intermediul lui Segal. Cronologic, prima întîlnire Buchholz-Maxy a avut loc în octombrie 1922, la expoziţia berlineză Juryfreie Kunstschau. În mai 1923, o nouă întîlnire pe simeze se va produce la Grosse Berliner Kunstausstellung (GBK), iar în toamna aceluiaşi an, în octombrie, Galeria Der Sturm organizează, sub titlul „Internationalle Kunst“, o expoziţie itinerantă Copenhaga-Göteborg, unde vor fi prezenţi, printre alţii, cei doi artişti, în două săli adiacente. Seria „rendez-vous“-urilor pe simeză se prelungeşte prin participarea lui Buchholz, în noiembrie 1924, la prima expoziţie a grupului Contimporanul, găzduită de Sal
