Bârfa chiar ne face să ne schimbăm părerile despre cei din jur. Bârfa negativă, spun specialiştii, modifică modul în care sistemul nostru vizual răspunde ca urmare a perceperii chipurilor celor din jur.

„Bârfa ne ajută să prezicem cine ne este prieten şi cine nu”, explică autorul unui studiu, profesorul Feldman Barrett de la Universitatea Northeastern. Barrett face parte dintr-o echipă care a studiat modul în care bârfa poate afecta o persoană.

Creierul este programat

Descoperirile sugerează că, la oameni, creierul este programat în aşa fel încât să răspundă la bârfă. Acest lucru susţine o teorie anterioară potrivit căreia bârfa i-a ajutat pe oamenii primitivi să prospere! În studiu, echipa coordonată de Barrett a pus un grup de voluntari să analizeze poze ce conţineau atât chipurile unor oameni, cât şi câte o bârfă despre aceştia, precum: „a aruncat cu un scaun într-un coleg de clasă”(bârfă negativă) sau „a ajutat o femeie în vârstă să traverseze strada” (bârfă pozitivă).

Rivalitate binoculară

Apoi, cercetătorii au urmărit modul în care creierele voluntarilor răspund la tipuri diferite de informaţii. Pentru a realiza acest experiment, subiecţii au urmărit cu un ochi o imagine şi cu celălalt o alta! Aceste imagini diferite au creat ceea ce se numeşte rivalitate binoculară. Mai exact, creierul uman percepe imaginile pe rând. Aşadar, în mod inconştient, tinde să se concentreze asupra celei pe care o consideră mai importantă.

În studiu, oamenii de ştiinţă au constatat că voluntarii se concentrau mai mult pe imaginile care prezentau chipuri asociate cu bârfa de tip negativ. „Bârfa nu influenţează doar opinia pe care o avem despre oameni, ci şi modul în care îi percepem vizual”, a explicat Barrett.