După ce l-a destituit fără explicaţii pe fostul secretar de stat, responsabil cu patrimoniul, Sergiu Nistor, văzut ca un spin în coasta intereselor companiei Gold Corporation de la Roşia Montană, actuala putere l-a adus în scaunul vacant pe fostul membru PNL Aripa Tânără, Radu Boroianu.
Dacă, în câteva direcţii, ambiţiile secretarului de stat de a întări legislaţia şi grija pentru patrimoniu sunt meritorii (vezi poziţia salutară faţă de Moara lui Assan), în schimb, am identificat cel puţin două cazuri punctuale faţă de care poziţia domnului Boroianu mi se pare stupefiantă: Hala Matache şi Roşia Montană. Cel care suferă pentru domeniul Brătianu de la Florica, pentru sute de situri aflate în paragină, pentru palatele şi domeniile boiereşti în ruină, ca şi pentru identitatea naţională în general, este cel puţin deplasat să scrie astfel: "Sunt conştient de faptul că (demolându-se Hala Matache) s-a dărâmat o «păduchelniţă» socială, o crescătorie de şobolani în mijlocul oraşului, unde tot felul de indivizi drogaţi îşi făceau veacul". O să vă audă intelectualii acestei ţări, d-le Boroianu! Pentru Hala Matache s-au bătut cele mai active ONG-uri din Bucureşti, cei mai respectabili arhitecţi, cei mai iubitori de patrimoniu jurnalişti. Opinia lor n-are pentru dv. nici o greutate?!
Europa Nostra, ICOMOS, ONU...
O altă problemă este aceea a Roşiei Montane, împotriva salvării căreia vă declaraţi făţiş. Ca fost regizor de teatru, ca fost jurnalist, fost senator, fost traducător şi fost director artistic al unor teatre, ca fost secretar de stat pentru francofonie şi, în fine, ca fost ambasador în Elveţia şi câte alte demnităţi, dv., d-le Boroianu, nu aveţi dreptul moral să deveniţi peste noapte un lobby-ist de duzină, nici al primarului de Bucureşti, nici al unei corporaţii miniere care ameninţă chiar patrimoniul pe care-l deplângeţi. Sunteţi deţinător
