Lucrul cel mai ruşinos al unei stăpâniri este pândirea şi iscodirea oamenilor. (Pitagora) Scrisoarea-delaţiune a portarului Nicolae Constantin, fost „plotonier în Miliţie“1, către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, informaţiile agentului cu nume de cod „Sterian“, arhiva burgheză cercetată de ofiţerii Securităţii îi îndreptăţesc pe aceştia din urmă să adreseze Ministerului Afacerilor Interne o cerere de „punere de urgenţă în interceptare a corespondenţei interne şi externe“ a directorului Spitalului „Panduri“ Teodor (sic) Burghele, în acelaşi timp rector al Institutului Medico-Farmaceutic Bucureşti (Doc. 385/7.VII.1957, Dosar CNSAS nr. 34874, vol. II). Semnatarii precipitatei cereri: general maior T. Evghenie, şeful Direcţiei, maior E. Niculescu-Mizil, şef de serviciu. Urmărirea nu se limita numai la Th. Burghele, ci includea şi o serie de alte persoane aflate în legătură cu acesta, între care o fostă secretară a Facultăţii de Medicină, Lucia Popescu, căreia i se interceptase o scrisoare adresată rectorului. După capturarea şi „studierea“ misivei, securiştii ajunseseră la concluzia că aveau de a face cu un „element duşmănos“. Am apreciat că scrisoarea este, deocamdată, ireproductibilă, deoarece autoarea numeşte persoane care, în opinia sa, în urma rapoartelor trimise Securităţii, au determinat arestări ori au contribuit la dezastrul produs în învăţământul medical universitar bucureştean, urmare a reformei din 1948, date pe care nu le-am putut verifica şi dintr-o altă sursă. Informaţiile din „arhiva burgheză“ pot fi însă citate, constituind, probabil, completări la afinităţile politice de tinereţe şi necunoscute ale viitorului membru al PMR, „epurat“ în 1948 şi reintegrat, mult mai târziu, în partidul comuniştilor români. Astfel, o notă datată 16 februarie 1942 „semnalează că în jurul mai multor medici de la Facultatea de Medicină Veterinară, printre