- Diverse - nr. 130 / 5 Iulie, 2013 Jaful economic national, in interesul imbogatitilor fraudulos si peste noapte, dupa 1990, dar - intr-o mai mare masura - a strainatatii, a fost o constanta si el a urmarit cu perseverenta scopul de a slabi Romania, de a o face vulnerabila in fata dictatelor de peste granita, economice (ale FMI, de pilda), dar si a pretentiilor politice de tot felul, inclusiv de federalizare sau de creare de autonomii, de enclave etnice dupa pofta vecinilor si neprietenilor nostri. Asa-zisa integrare europeana si egalitate cu celelalte 26 de state ale UE este un basm pe care incep sa nu-l mai creada nici copiii; in lipsa unei economii solide am devenit o prada usoara si o colonie (si aceea de mana a doua!) a mai-marilor acestei lumi. Incercari similare de subminare economica au existat si in perioada interbelica. Daca am da "filmul” invers, am constata, in cazul fondului forestier national, grosso-modo, urmatoarele: a) o defrisare salbatica, fara precedent, a padurilor si instrainarea "aurului verde”, care a plecat, in ultimele doua decenii de multe ori neprelucrat sau partial prelucrat - in toate partile, urmand "roza vanturilor”, intru imbogatirea talharilor autohtoni si a firmelor straine; b) o grija deosebita fata de padurile tarii, indeosebi in perioada ceausista, o exploatare rationala a lor, in interes national, dublata de reimpaduriri pe scara larga, inclusiv pentru a elimina, pe cat mai era posibil, urmarile; c) jaful sistematic, practicat dupa 1945, de statul sovietic prin celebrele SOVROM-uri. Invinsa militar si politic, Ungaria interbelica a incercat si subminarea economica a Romaniei, ca o premisa a atingerii scopurilor sale iredentiste. Pe plan local, aceasta tendinta era semnalata si de publicatia "Muresul”, An II, Nr. 22, Tg.-Mures, din 3 iunie 1923, p. 1, in editorialul intitulat PADURILE si tragea un semnal de alarma asupra consec