Pentru aproape 57.000 de elevi care au ales Georgrafia ca ultimă probă de BAC, ziua de astăzi a fost cu noroc. Dascălii de specialitate spun că și cei mai slabi elevi au șanse să ia o notă decentă, atâta vreme cât s-au pus cu burta pe carte măcar cu două săptămâni înainte de examen.
Verdictul dat de Ovidiu Popescu, profesor de geografie la Colegiul Tehnic Câmpulung din Câmpulung Muscel, cel care a analizat subiectele primite de candidații, este unul singur: “A fost ușor, chiar și fără să fi rezolvat cerința legată de compararea a două tipuri de climă sau cea care le cerea explicații legate de vegetația de stepă, tot vor lua un șapte”.
Elevii cu vise de un opt sau nouă însă, arată dascălul, ar fi trebuit să treacă cu brio de “obstacolele” ascunse.
“Din ce mi-au spus copiii, au avut ceva dificultăți la graphic, pentru că era unul combinat, cu care nu sunt obișnuiți. Nu era din cale-afară de greu, dar cerea atenție maximă. Așa se face că unii au spus că valoarea maximă a temperaturii medii la stația Palermo se înregistrează în august, 25-26 de grade, dar ei s-au uitat la cea mai înaltă coloană a graficului și au scris octombrie, 18 grade. Coloana respectivă indica, de fapt, precipitațiile”, explică profesorul de geografie Ovidiu Popescu.
La fel solicitantă a fost și cerința unde aveau de scris trei diferențieri dintre clima Spaniei și cea a Islandei. “Una este mediteraneană, alta e subpolară. Trebuiau să se lege de temperaturile medii anuale, 15-20 de grade pentru prima și 0-5 grade pentru a doua. Din grabă, mulți au aproximat așa, la ochi, și au zis vreo 10 la Spania și 5 la Islanda. Era important de notat cantitatea de precipitații în partea oceanică a Spaniei, în jur de o mie de milimetri pe metrul pătrat”, mai arată dascălul.
Colegiul Tehnic Câmpulung din Câmpulung Muscel este unul dintre cele cinci licee cooptate în cadrul proiectului-pi
