În iulie 2012, cursul de schimb a luat-o razna, iar mii de români cu credite în valută s-au văzut în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele la timp. În plus, investitorii au întors spatele României, iar statul a ajuns să se împrumute scump de pe pieţele financiare.

În vara anului trecut, peste criza economică mondială, care a răvăşit economiile din întreaga lume şi a atras atenţia problemelor din zona euro, s-a suprapus criza generată de USL. Cum nu era de ajuns că principalii parteneri economici ai României, statele europene, aveau probleme, iar exporturile scârţâiau, criza politică internă a inflamat pieţele financiare. Efectele nu au întârziat să apară: leul s-a depreciat masiv, atingând iar şi iar minime istorice, investitorii au întors spatele României, iar imaginea ţării a avut de suferit pe plan internaţional.

Leul, în picaj

Impactul economic al crizei politice a însemnat devalorizarea leului cu 3% şi creşterea costurilor legate de asigurarea riscului de ţară cu aproape 25%, de la 341 de puncte la începutul lunii mai 2012, la 425 de puncte, la finele lunii iulie 2012. În primele 7 luni ale anului trecut, leul a pierdut 7% în raport cu moneda unică europeană. Practic, instabilitatea politică i-a făcut pe investitori să renunţe la plasamentele în lei şi să se orienteze către alte valute, considerate mai sigure, cum a fost forintul maghiar, spre exemplu. La începutul lui iulie 2012, euro era cotat la 315 forinţi şi 4,3257 lei.

După „decapitările” operate de majoritatea USL din Parlament şi suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, pe 11 iulie 2012 euro ajunsese să fie cotat la 288 de forinţi şi la 4,5237 de lei. Adică, în vreme ce autorităţile de la Budapesta au lucrat la aprecierea propriei modene naţionale, care a câştigat teren în faţa euro, guvernarea USL a reuşit să „pună umărul” la deprecierea masivă a leului.

Ratele şi facturil