A fost sau nu lovitură de stat? Răspunsul la această întrebarea valorează nici mai mult, nici mai puţin de 1,5 miliarde de dolari. Aceasta este valoarea unui ajutorului financiar promis de SUA Egiptului pentru a sprijini trecerea la democraţie. Dar pot americanii să dea aceşti bani când armata a înlăturat prin forţă un preşedinte ales democratic, ba chiar primul preşedinte liber ales al Egiptului?

Marile puteri nu şi-au respectat promisiunile de a ajuta financiar şi logistic statele care au trecut prin Primăvara Arabă. Prelungirea crizei economice şi tranziţia tulbure către democraţie a ţărilor arabe au dus la sistarea planurilor de asistenţă financiară promise de Statele Unite ale Americii şi de Uniunea Europeană.

Deocamdată, Bruxelles-ul s-a dovedit rezervat faţă de evenimentele din Egipt şi nu şi-a mai luat niciun angajament. Cum rămâne însă cu Washingtonul, care a avut un rol mult mai pronunţat în căderea regimurilor autoritare în timpul Primăverii Arabe? Administraţia lui Barack Obama a început să analizeze implicaţiile celei de-a doua revoluţie egipteană.

Oficialii de la Washington trebuie să decidă dacă, în actualele condiţii, pot continua planul de asistenţă financiară. Cert este că, în singurele declaraţii pe care le-a făcut vizavi de situaţia din Egipt, preşedintele Barack Obama a evitat să folosească termenul „lovitură de stat”.

Egiptul este unul dintre cei mai mari beneficiari de ajutor financiar de la SUA şi depinde în mare măsură de aceste împrumuturi.

În cazul Egiptului, cele şase luni până la alegerea unui preşedinte înseamnă o perioadă foarte scurtă pentru scena politică haotică. Opoziţia care a luptat cu Morsi este foarte divizată şi este vinovată în mare măsură pentru eşecul procesului democratic.

Este foarte puţin probabil ca partidele să reuşească formarea u