Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicină complementară şi reflexoterapie - Timişoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24, e-mail: mirceapeia@yahoo.com
În general, aritmiile cardiace se pot produce fără nici un motiv sau pot fi cauzate de ceva care stimulează inima, precum stresul, tutunul, alcoolul, suplimentele care inhibă apetitul sau medicamentele pentru răceală şi tuse, care conţin cafeină sau alţi stimulatori. Dacă cineva are o inimă sănătoasă, aşa cum aveţi dvs., palpitaţiile cardiace ocazionale sunt rareori motiv de îngrijorare, deoarece, în asemenea situaţii, odată cu cauza declanşării lor, dispare şi efectul (aritmia). Dar, deşi inima dvs. este normală, trebuie, totuşi, ştiut că unele persoane se nasc cu un scurtcircuit la nivelul cordului (nodul sinusal), care poate deveni manifest după mai mulţi ani. Mai mult, cu vârsta, se produce o slăbire naturală a inimii, fapt care poate conduce, de asemenea, la apariţia aritmiilor.
În concluzie, atunci când rata bătăilor inimii (cadenţa sinusală) cunoaşte abateri, mai mult sau mai puţin importante, de la normal, se poate vorbi despre tulburări de ritm cardiac, altfel spus, despre aritmii.
Este cunoscut faptul că, deşi arareori aritmiile cardiace determină apariţia complicaţiilor, unele pot fi grave, mai ales dacă nu sunt tratate. Spre exemplu, o inimă care bate foarte repede pentru o perioadă lungă de timp poate deveni slăbită, fapt ce poate conduce la apariţia insuficienţei cardiace congestive.
Totodată, anumite aritmii, precum fibrilaţia atrială, pot determina formarea unor cheaguri sanguine de dimensiuni reduse, la nivelul camerelor cardiace (atrii, ventricule), iar dacă unul sau mai multe cheaguri devin libere şi sunt transportate de către fluxul sanguin la nivel cerebral, pot cauza un accident vascular. Bineînţeles, riscul de a face accident vascular cerebral depinde de
