În Bucureşti, două zile de căldură toridă, fierbe materia cenuşie. Câinii comunitari sunt mai trişti că niciodată.
Plecăm în turneu la Ruse. Plecăm cu unul dintre spectacolele importante ale teatrului Odeon, "Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită" pus în scenă de regizorul Dragoş Galgoţiu. E un cabaret politic şi Răzvan Mazilu e cel ce a colaborat cu regizorul, dând împreună unul dintre cele mai amuzante, mai colorate şi mai inteesante spectacole Brecht.
Ruse e un oraş cu istorie şi, cândva, a fost numit "Mica Viena". Vechile clădiri cu arhitectură uluitoare, deşi sunt delabrate sau netalentat refăcute, depun mărturie.
În urmă cu 2000 de ani, aici exista o aşezare tracă, apoi cetatea Sexaginta Prista, ceea ce înseamnă Portul celor 60 de corăbii. Oraşul a fost sub dominaţie otomană şi pe atunci, s-a numit Rusciuk.
Ruse are o istorie aventuroasă între turci, ruşi, ba chiar în urmă îl întâlnim şi pe împăratul Vespasian.
Ruse a fost şi unul dintre centrele importante ale Renaşterii şi mişcării de eliberare ale Bulgariei, aşa că aici există tot felul de monumente şi case memoriale care mărturisesc asta.
Monumentul Baba Tonka - Mama Libertăţii Bulgare, Pantheonul Renaşterii naţionale, un sanctuar, de fapt, un osuar- cu 453 activişti ai renaşterii naţionale. Parcul Naţional e, de fapt, vechiul cimitir. Totul e plin de un umor negru, pentru mine înfricoşător. Peste tot sunt oase, schelete sau câte o hârcă asemenea celei de la casa muzeu Zahari Stoianov - ginerele Babei Tonka.
Celelalte locuri care merită să fie vizitate într-o excursie sunt nenumărate: Piaţa Libertăţii, cu cinci fântâni arteziene, cu monumentul libertăţii, Opera din Ruse, Catedrala Sfintei Treimi, Monumentul Ostaşului Bulgar, Turnul de fluta, Biserica Sf. Pavel cu cruce (catolică), Poarta de Cetate, palatele şi muzeele nenumărate, cu nume ciudate: Muzeul Modului de via
