După un an de mandat, primarul Vasile Băbuţă spune că a reuşit să plătească doar datoriile vechi şi să menţină în stare de funcţionare primăria. Bugetul local nu a permis lucrări de amploare, iar proiectele comunităţii nu s-au bucurat de finanţare.

Desprinderea satului Gâdinţi din comuna Sagna a fost văzută ca o posibilitate de dezvoltare mai rapidă a localităţii. Noua comună, înfiinţată în anul 2004, cuprinde un singur sat – Gâdinţi -, dar acest lucru nu a fost un avantaj pentru locuitori. “Apropierea de oraş nu a constituit un lucru bun pentru comuna Gâdinţi. Bugetul local nu a permis lucrări de amploare, iar proiectele comunităţii nu s-au bucurat de finanţare, chiar dacă au trecut cu bine de faza de evaluare a eligibilităţii”, spune Vasile Băbuţă, primar al comunei Gâdinţi chiar de la înfiinţarea acesteia.

Primarul Băbuţă face referire la un proiect integrat realizat prin Măsura 322, de alimentare cu apă şi canalizare, care prevedea şi asfaltarea a şase kilometri de drum comunal. “Acest proiect a fost declarat eligibil în 2009, dar nu a primit finanţare. Suntem nevoiţi, acum, să divizăm acest proiect în alte trei şi să aşteptăm o sesiune de finanţare pentru a le depune pe rând”, explică primarul Băbuţă.

Practic, prin proiectul integrat, comuna Gâdinţi ar fi avut o reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în lungime de 13,5 kilometri şi şase kilometri de drum asfaltat.

În lipsa utilităţilor, investitorii au dat un pas înapoi. “Cu două luni în urmă, o firmă italiană de confecţii a venit la primărie pentru a găsi un spaţiu potrivit să-şi dezvolte afacerea. Am prezentat o locaţie, o construcţie ridicată cu câţiva ani în urmă, chiar la intrarea în sat, căreia nu i-am găsit o folosinţă, şi am dat asigurări că forţă de muncă există în comună. Entuziasmul reprezentanţilor firmei de confecţii a scăzut când le-am spus că nu dispunem de utilităţi”