Pentru instalarea tinerilor fermieri, suma alocată creşte la 70.000 de euro. În general, plăţile directe vor creşte ca sume, dar nu se vor mai acorda bani celor care ţin terenul nelucrat.

Facultatea de Agronomie din Craiova a găzduit, vineri, dezbaterea cu tema „Agricultura românească în contextul politicii agricole comune“, organizată de Partidul Democrat Liberal (PDL), în contextul în care Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European au ajuns, la sfârşitul lunii iunie, la un acord politic privind reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020. Discuţiile s-au axat pe noutăţile ce se vor găsi pentru agricultură în perioada următoare, în sală fiind fermieri din judeţele Olteniei, primari şi antreprenori cu afaceri în agricultură.

Fostul premier Teodor Stolojan, vicepreşedinte în Comisia pentru probleme economice şi monetare a Parlamentului European, a explicat că „singura şansă a României pentru dezvoltarea agriculturii este echiparea cu capital investiţional. Fără investiţii este greu să ai progres“. Stolojan consideră că marile urgenţe pentru agricultură sunt legate de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, încurajarea exploataţiilor mari, încurajarea tinerilor să se mute şi să lucreze în mediul rural şi punerea la punct a irigaţiilor.

Plata subvenţiilor, decizia cea mai aşteptată de către fermieri

Europarlamentarii prezenţi la Craiova au informat auditoriul că plăţile directe pentru agricultură vor fi realizate de la anul doar pentru agricultorii activi şi nu pentru cei care lasă terenurile pârloagă, aşa cum se întâmpla până acum. Rareş Niculescu, fost vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European, i-a anunţat pe agricultorii prezenţi că Doljul este defavorizat din acest punct de vedere, ocupând locul al doilea pe ţară ca suprafeţe de terenuri lăsate în pâr