„Berăria Trocadero funcţiona încă dinaintea primului război mondial.” Ion Paraschiv & Trandafir Iliescu

Zona de vizavi de Universitate este azi una modernă, străjuită de clădiri monumentale. Odinioară însă aici erau „numai şandramale şi bălării”.

Pornind de data asta plimbarea începând cu partea de vizavi de Universitate, trebuie spus că una dintre cele mai vechi clădiri ale Bucureştilor, Palatul Şuţu, avea o proprietate care se întindea până spre strada Academiei de azi. A fost construit între 1833-1835 şi a fost opera arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Weit, aduşi special de la Viena pentru ridicarea acestui edificiu. Terenul pe care a fost construit a aparţinut iniţial familiei Cantacuzinilor, însă ulterior, prin diferite înrudiri, a trecut în proprietatea familiei Racoviţă. De altfel Luxiţa Racoviţă a venit cu acest teren ca zestre la căsătoria ei cu Costache Grigore Şuţu, în urma acestui mariaj născându-se, în 1819, fiul lor Grigore, pe vremea căruia au avut loc celebrele baluri ţinute în palat.

Hotel la intrarea în pasajul Universităţii

Înspre porţiunea dinspre bulevardul Brătianu curtea palatului Şuţu se întindea până aproape de Turnul Colţei, fiind mult mai largă decât cea din ziua de azi. În colţul format de fostul bulevard Colţea (actualul Brătianu) şi bulevardul Academiei (actual Regina Elisabeta) se afla hotelul Kiesch, care dispunea de cafenea şi restaurant. Pentru o mai bună înţelegere a poziţionării acestui stabiliment destul de modest, după cum reiese dintr-o fotografie din acea vreme realizată de Carol Popp de Szathmari, trebuie adăugat faptul că se afla cam pe unde acum este intrarea dinspre Palatul Şuţu (actualul Muzeu de Istorie a Bucureştilor) în pasajul Universităţii.

Universitatea, singurul monument „de vă