Foştii deportaţi au comemorat sâmbătă, la Chişinău, 64 de ani de la cel mai mare val al deportărilor din perioada sovietică din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 11.000 de familii au fost duse în regiuni îndepărtate din fosta URSS, precum Siberia sau Kazahstan.
Foştii deportaţi s-au adunat în scuarul Gării feroviare, la o piatră comemorativă, dedicată victimelor represiunilor sovietice, unde acum 64 de ani au fost urcaţi în trenuri pentru vite şi transportaţi în condiţii inimaginabile zeci de mii de basarabeni. Au fost despărţiţi de părinţi, au îndurat foame şi lipsuri, o parte dintre rudele lor au murit pe drum sau în pustiurile Siberiei.
La piatra comemorativă de pe Aleea Gării, unde urmează a fi instalat un monument al victimelor regimului sovietic, au depus flori oficialităţi şi politicieni, inclusiv preşedintele Nicolae Timofti şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, născuţi şi ei în familii de deportaţi sau disidenţi din perioada sovietică. Dorin Chirtoacă a promis că monumentul dedicat deportaţilor va fi construit în scurt timp.
Şi preşedintele parlamentului Igor Corman a condamnat represiunile politice ale autorităţilor sovietice, menţionând că zeci de mii de familii au trecut prin calvarul deportărilor, fiind strămutate în Siberia. 'Este o zi tristă în istoria noastră, ziua de 6 iulie este o zi în care a fost pus începutul suferinţelor a mii şi mii de familii, până în ziua de astăzi încă mulţi suferă în urma acestor evenimente groaznice şi ca să întreprindem într-adevăr ceva, trebuie să nu uităm ce s-a întâmplat', a subliniat şeful legislativului de la Chişinău.
Între 1941 şi 1950, în Basarabia au avut loc mai multe valuri de deportări, cele mai importante fiind cele din 13 iunie 1941 şi 6 iulie 1949, în total fiind deportate între 60.000 şi 75.000 de persoane. Autorităţile sovietice au deportat cele mai înstărite persoane
