Cariile apar atunci când bacteriile sau infecţiile împiedică procesul natural de refacere a dintelui. Dacă aceşti factori ce afectează dintele nu sunt înlăturaţi sau ţinuţi sub control, atunci ţesutul este afectat continuu. Dacă ei continuă să erodeze smalţul dentar şi să pătrundă în interiorul dintelui, atunci poate distruge pulpa. Ajuns în acest stadiu, pacientul este supus fie unei intervenţii de înlăturare a nervului şi a pulpei, fie este necesară înlăturarea întregului dinte. Pulpa este necesară pentru detectarea senzaţiilor precum căldura, frigul şi presiunea. De asemenea, ea conţine celule stem (acele celule primordiale ale organismului, aşa-numite pluripotente, care au capacitatea de a se transforma în diverse tipuri de celule), care pot regenera ţesutul dentar.
Acum, oamenii de ştiinţă din Coreea de Sud, Japonia, Statele Unite şi Marea Britanie au încercat să determine celulele stem să regenereze pulpa dentară. Procesul de află încă în stadiu iniţial, dar are succes. Deşi cele mai multe experimente promiţătoare au fost realizate pe animale, au existat şi câteva care au dat rezultate în rândul oamenilor.
Procedura prin care se înlătură nervul şi pulpa presupune ca după curăţarea ţesutului afectat, interiorul dintelui să fie dezinfectat şi sigilat tocmai pentru a preveni alte infecţii. Cu toate acestea, sigilarea nu ne fereşte mereu de infecţii. În plus, chiar dacă dintele rămâne în gură, el este mort, motiv pentru care multe funcţii ale sale nu mai pot fi îndeplinite aşa cum ar trebui. Mai mult, fără nerv, detectarea infecţiilor şi a cariilor nu se mai poate identifica.
„Ideea cu regenerarea pulpei este că încercăm să salvăm un dinte care încă se află în viaţă. Asta înseamnă că mecanismul natural de apărare al dintelui va continua să existe”, a explica Tony Smith, profesor la Universitatea din Birmingham.
Unii o
