Valentina Ursu în dialog cu Ion Crudu, Daria Gonța, Vlad Filat și Igor Corman.
Parlamentul ar trebui să adopte, în timp util, Legea finanţelor locale, astfel încât cele aproximativ 900 de primării din ţară să aibă bugete mai mari şi mai autonome. Acest lucru le va permite să atragă şi fonduri suplimentare pentru dezvoltare din programe europene sau prin investiţii private – a declarat recent premierul Iurie Leancă. Despre descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale vorbim, la acest sfârşit de săptămână.
Primarii din Republica Moldova pledează pentru mai multă autonomie financiară la nivel local, ceea ce ar asigura o gestionare mai eficientă a banului public. Totodată, edilii comunităţilor se întreabă de ce autonomia financiară locală nu este inclusă în proiectul de lege, aprobat în prima lectură, privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală. Printre cei care se întreabă este şi Ion Crudu, primarul comunei Vărzăreşti din raionul Nisporeni.
Ion Crudu: „Descentralizarea fiscală este necesară, la ora actuală, în contextul în care învăţământul a trecut la nivelul doi de administrare. Minim 40 la sută din buget a trecut la nivelul doi de administrare.”
Europa Liberă: Dar faptul că banii, care erau rezervaţi pentru educaţie, acum nu mai sunt la primărie înseamnă că aţi rămas şi fără finanţe?
x Ion Crudu: „Da, sigur. Am rămas şi fără finanţe. Descentralizarea fiind un proces amplu, este nevoie ca să fie luată pe etape, şi anume să se uite la necesităţile pe care le avem noi în Moldova. Nu putem să preluăm descentralizarea făcută în România sau într-un alt stat democratic şi să o aplicăm mot a mot în Moldova. În Moldova, descentralizarea trebuie să fie aplicată în funcţie de necesităţile care sunt la noi, la nivel local. Iar în contextul când există o primărie de o mie de locuitor
