Sondaje moderne, carora este insa greu sa le acorzi totala incredere, sustin ca 55% dintre barbati si 35% dintre femei au obiceiul "sa calce stramb". Asta o spun sondajele, flerul insa sugereaza cercetatorilor ca cifrele sunt mult mai mari, pentru ca tentatia este o lege a naturii, greu de invins.
Dar, indiferent de felul cum arata cifrele, adulterul isi are, ca orice fapt social, o istorie a lui, iar legile si faptele legate de acesta sunt bogate in surprize - comenteaza portalul Radioc, oferind si cateva exemple.
Cea mai veche prevedere legislativa cu privire la adulter si la divort este consemnata in codul regelui babilonian Hammurabi, scris probabil in jurul anului 1760 i.Hr. Codul prevedea dreptul celui inselat de a cere desfacerea casatoriei si de a vinde sotia ca sclava.
In secolul trecut, legea hindusa prevedea dreptul sotului de a vinde ca sclava sotia adulterina, iar in Rusia taranii aveau dreptul sa-si omoare consoarta, prinsa asupra faptului, fara a da socoteala nimanui.
In timpul regelui francez Carol al V-lea, barbatul prins asupra faptului putea fi ucis cu sabia de catre o ruda a sotiei. Femeia prinsa era inecata.
In tarile musulmane era incetatenit obiceiul ca femeia adulterina sa fie omorata cu pietre. Daca nu murea, aruncarea pietrelor continua pana ramanea ingropata sub ele. Omoratul cu pietre se mai practica si astazi uneori, iar recent a fost identificat un caz chiar si pe continentul european: in Cecenia.
In Marea Britanie, s-a aplicat multa vreme legea conform careia sotul inselat avea dreptul la despagubiri materiale, care reprezentau "compensatia morala la demnitatea ofensata a sotului".
In Elvetia, instanta poate hotari ca sotul (sotia) adulter(a) sa nu se mai poata casatori o anumita perioada, dar nu mai mult de trei ani.
Dupa instalarea lui Geor
