Printre produsele de sinteză extrem de folosite se numără înlocuitorii de zahăr, “îndulcitorii sintetici”, pe care foarte mulţi îi folosesc crezând că astfel vor reuşi să slăbească. Pentru a studia acţiunea acestor îndulcitori şi pentru a ne edifica asupra dezavantajelor utilizării lor, să începem prin a vedea ce se întâmplă în organism atunci când mâncăm zahăr.
Consumul de zahăr este cunoscut pentru efectele sale în plan psihic. Asta înseamnă că zahărul nu se limitează la a livra trupului aşa-numitele calorii goale, ci că oferă în plus o satisfacţie deosebită. Zahărul este liniştitor, motiv pentru care mulţi părinţi le dau copiilor şi sugarilor băuturi îndulcite cu zahăr. Tot el îmbunătăţeşte somnul, face mai uşor de suportat durerile, creează bună dispoziţie.
Pentru a afla cum se întâmplă toate acestea, trebuie să studiem un neurotransmiţător numit serotonină. Neurotransmiţătorii sunt substanţe care se găsesc în sinapsa interneuronală şi care au rolul de a transfera informaţii. Serotonina, de pildă, influenţează ritmul de somn-veghe, comportamentul sexual, agresivitatea, impulsivitatea, capacitatea de a gândi, pulsiunile sinucigase, pofta de mâncare, frica… într-un cuvânt viaţa afectivă.
Serotonina se formează în creier din aminoacidul triptofan, acesta trecând mai uşor prin bariera dintre sânge şi creier, în condiţiile unei concentraţii crescute de glucoză. Deci, dacă am mâncat zahăr, acesta stimulează secreţia de insulină care controlează cantitatea de glucoză din sânge.
Depresivii suferă de o lipsă de serotonină. Din acest motiv, toate drogurile psihotrope încearcă să influenţeze metabolismul serotoninei. Dar mai simplu şi mai eficient este consumul de zahăr; el se recomandă, de exemplu, în aşa-numita depresie de iarnă (o consecinţă a scăderii luminii solare). Poate că şi din acest motiv se pun dintotdeauna atâtea dulciuri sub Pomul
