Să fi trecut vreo 20 de ani de când, ca şi în cazul celorlalte servicii, s-a pus problema contorizării individuale a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe. Ca şi în cazul furnizării energiei termice de către CET, facturarea apei potabile se face în continuare la grămadă, pe asociaţii, ceea ce, inevitabil, duce la situaţii aberante, în care un bloc întreg riscă să rămână fără apă, doar pentru că unii n-au catadicsit să-şi achite cota de la întreţinere.
Numai că aici, spre deosebire de cazul CET, nimeni dintre cei care s-au săturat să sufere din cauza nesimţirii ori sărăciei altora nu se poate debranşa, pentru a se abona la un serviciu alternativ. Pentru că CUP Dunărea deţine monopolul pe un serviciu public vital: apa potabilă. Nimeni nu se poate branşa la o altă conductă de apă, individual. Dacă ar fi fost posibil, CUP Dunărea ar fi avut acum exact soarta CET.
Iar acest monopol a făcut ca actuala companie de furnizare a apei să trateze problema cu o crasă indiferenţă, ca să nu zic nesimţire. Încasează şi taxa pe apă de ploaie, încasează şi banii pe apa potabilă (nicidecum un serviciu foarte ieftin), dar nu s-a agitat niciodată să rezolve problema contorizării individuale, pe care sunt convins că majoritatea locatarilor ar fi făcut-o pe banii lor, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul furnizării gazelor naturale.
De fapt, companiei de apă îi convine situaţia actuală, altfel nu se poate explica lipsa de reacţie la o problemă cu care, de fapt, se confruntă de ani buni. Probabil că aşa îşi poate ascunde mai bine pierderile, îşi poate menţine în funcţie mai mulţi oameni, dar care să nu facă mare lucru, îşi poate vedea liniştită de somnul în care doarme de atâta vreme, aşa cum îi stă bine unui mamut, fie el şi industrial. Altfel, ar fi încurajat contorizarea individuală, aşa cum Distrigaz a făcut-o încă de pe vremea în care er
