Un recent studiu a demonstrat ca panza de paianjen isi pot ademeni, literalmente, victimele cu ajutorul atractiei electrice, scrie publicatia americana The Atlantic.
Panza de paianjen este o adevarata capodopera de arhitectura. Din punctul de vedere al rezistentei la rupere, firele de matase pot fi comparate cu aliaj de fier. In ceea ce priveste proprietatile de aderenta, ele depind de miscarile victimei. Dar, pentru multi paienjeni care si-au tesut panza, ea este si comestibila.
Ultimele cercetatori au mai scos in evidenta o calitate: panza de paianjen este atragatoare exclusiv pentru victimele pentru care a fost creata. Si nu numai pentru ca e lipicioasa, rezistenta sau pentru ca reprezinta o impletitura unica, dar si gratie sensibilitatii la electricitate. S-a constatat, astfel ca panza de paianjen si obiectele cu sarcina electrica pozitiva, precum insectele zburatoare, se atrag unele pe altele. Aripile in miscare ale insectelor isi sustin proprietarul in aer si genereaza energie.
Albinele pot produce sarcini electronice de pana la 200 de volti, suficient pentru a deprinde polenul din flori. Panza de paianjen este capabila sa exploateze in propriul interes aceasta proprietate, geniala din punctul de vedere al evolutiei – ea prinde victima, aspirandu-o, practic. Un fenomen descoperit din intamplare. Jucandu-se, intr-o zi, de-a vrajitorii cu fiica sa, Victor Manuel Ortega-Jimenez, cercetator la Universitatea californiana Berkeley, a constatat ca, apropiind "bagheta magica" (o jucarie cu o mica incarcatura electrica), panza de paianjen isi shimba forma.
Impreuna cu unul dintre colegii sai, Robert Dudley, Ortega a repetat experimentul in conditii de laborator, testand reactia panzelor de paiajen adunate de pe teritoriul Universitatii la tot ce trece pe langa ele, mai precis la albinele in zbor, muste, tantari, precum si la picaturi de apa
