În 2011, în vremea glorioasei guvernări portocalii, Institutul Naţional de Statistică toca peste 40 de milioane de euro de la buget, ca să facă recensământul general al populaţiei. Cum ne-au recenzat, cum ne-au numărat slujbaşii Statisticii numai ei ştiu. Tot mai mulţi cetăţeni mărturisesc şi astăzi că în zilele recensământului n-a trecut nimeni pe la ei să-i recenzeze. Spun asta, cu subiect şi predicat, pe la televizor, chiar persoane cu funcţii politice care n-au fost vizitate, pentru recenzare, de către echipele de recensământ. Astăzi, după doi ani de la numărare, INS vine şi ne spune că suntem mai puţini cu peste 1,5 milioane şi că persoane cu vârsta de peste 18 ani mai sunt în ţara noastră cam 16.270.000 de oameni. Lumea românească înrăită şi învrăjbită, între băsişti şi antibăsişti, aflând cifra de mai sus, s-a dus iute cu gândul la referendumul din vara trecută. Unii răi de gură şi ai dracului au şi calculat că, în iulie 2012, a fost cvorum şi că vaporeanul trebuia să fie debarcat. Premierul Ponta a comentat şi el, în termeni civilizaţi, cred eu, că într-adevăr la faimosul referendum a fost cvorum, dar că asta e: ce-a fost a fost, acum să ne vedem de guvernare, nu ne mai trebuie o nouă criză. Scandalagiul din dealul Cotrocenilor a luat însă foc.

Uitând că ocupă (sprijin extern) o funcţie care-l obligă la cumpătare şi echilibru între puterile statului, personajul s-a urcat imediat pe... divan, ca Ivan, şi şi-a pus poalele-n cap, aruncând practic în aer pactul de coabitare. Premierul Ponta, lăudat până deunăzi că face ce trebuie la guvernare, a devenit (în gura guvernatorului) iarăşi imatur şi iresponsabil. N-a cerut aprobare pentru vizita din Asia Centrală şi China, orientează, vezi Doamne, politica românească spre Beijing şi Moscova. Culmea e că o astfel de orientare (în politica economică) o au şi SUA, şi Germania şi Franţa. Toată lumea occid