Fostele barãci muncitoresti de dincolo de mina Aninoasa s-au transformat în gospodãrii solide. Minerii au cumpãrat pãmânt pe panta abruptã si au transformat locul într-un colt de Rai, cu case în terase. Dupã închiderea minei, acestea au devenit case de vacantã sau de week-end…
Strada Uzinei din Aninoasa se aflã sus, deasupra fostei mine Aninoasa si cuprinde vreo 30 de gospodãrii. Initial pe acel loc se aflau asa numitele barãci muncitoresti construite o datã cu deschiderea exploatãrii miniere, dupã anul 1890.
”Colonistii” erau locuitori din zona Râului Bãrbat, soldati si locuitori ai ”Coloniei tigãnesti”, din zona strãzii Libertãtii, unde s-au construit, mult dupã deschiderea minei, primele blocuri ale asezãrii.
Ca în urmã cu 100 de ani…
Parte din minerii acelei vremi au cumpãrat terenuri de la momârlanii locului, care, spun bãtrânii, l-au vândut cu plãcere fiind o zonã destul de abruptã, sus, pe panta de cãtre actualul oras. Aproape fiecare casã de la strada Uzinei poartã urme ale minei – sine de cale feratã folosite pentru a opri o eventualã alunecare de teren, plasã de sârmã, care desparte curtile si livezile proprietarilor, scãri de lemn de esentã tare prinse cu plãci de metal si suruburi solide etc. Pe partea dispre deal casele par construite dupã tipicul englezesc, sau al metropolelor istorice din Europa, în care usa casei dã direct în stradã, iar
proprietarii de pe pantã si-au remodelat terenurile în terase, iar constructiile foarte eficient organizate.
Fiecare gospodãrie are tot ce este nevoie pentru a putea trãi izolat, chiar confortabil – foisoare, cuptoare de pâine, grãdini de zarzavaturi, livezi, terenuri ce par sãlbatice, dar în care cresc cãpsuni, fragi, strugurei, iar din loc în loc ciresi cu crengi grele de rod. Dacã nu ar fi vorba de singurul oras în faliment din România, ai crede cã e Raiul pe pãmânt. Si chiar este
