Pentru a reveni pe creştere economică, România are nevoie să aplice Regula lui ’44. Europa se pare ca a început să aprecieze valenţele Regulii lui ’44 pentru economii din categoria României, cu potenţial de creştere şi cu capacitate de stabilizare a finanţelor publice la nivele inferioare ţintelor europene.

Regula lui ’44 era cât pe ce să intre şi în Compactul Fiscal European încă de anul trecut dacă la modă în acea perioadă nu ar fi fost austeritatea de dragul austerităţii. Pe această temă am scris în opinia “Regula lui ’44 pătrunde în Draftul noului Compact Fiscal European”

Despre Tratatul Fiscal la care a aderat România am scris şi “Tratatul fiscal” şi “comportamentul discreţionar luminat”

Deoarece există deja restricţia dată de criteriile compactului fiscal, Regula lui ’44 va fi introdusă permiţând excepţii pentru fonduri destinate de exemplu anumitor categorii de investiţii publice. Pentru a beneficia la maximum de această facilitate statul român ar trebui să contribuie alături de capital privat românesc şi străin în fiecare din proiecte.

Despre efectul acesta de amplificare am mai discutat şi în opinia “2% în plus pentru investiţii şi întoarcem creşterea economică pe plus”

România ar trebui să urmeze în urmatorii 3 -5 ani regula lui 44 care presupune o ţintă pentru rata de inflatie în jur de 4% şi deficite în jur de 4%.

Mai explicit, inflaţia ar trebui să ţintească un interval centrat pe 4% (+/-1%), deficitul bugetar să se situeze în jur de 4% (+/-1%), iar deficitul de cont curent să se plaseze în jur de 4% (+/-1%).

România este o ţară cu economie în curs de dezvoltare ale cărei politici economice ar trebui, ţinând cont de realităţile interne si externe, să aibă ca si deziderat creşterea avuţiei şi bunăstarea populaţiei în condiţiile asigurării viabilităţii instituţiilor. Procesul de convergenţă reală nu poate fi realiz